Un scurtmetraj despre Coloana Infinitului

Înălțându-se spre cer, ca o scară pentru sufletul plecat din această lume.

Distribuie prietenilor

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin

Târgu Jiu locul unde ceea ce este pămâtesc se înalță la cer urcând pe coloana infinitului. Aici marele Brâncuși si-a onorat pe eroii români plecați la cele veșnice în Primul Război Mondial, ridicând un stâlp funerar uriaș, care să le dea aripi în călătoria planată către infinit.

O țară de o frumusețe rară, cu tradiții pierdute în negura timpului, România este încărcată de taine. Oare câte dintre secretele acestor pământuri i se revelaseră și lui Brâncuși?

Răspunzându-i Creatorului, care l-a făcut pe om din țărână, Constantin Brâncuși a muncit din răsputeri pentru a descoperi esența lucrurilor, suflul de viață ascuns în pântecele materiei.

Căutările lui l-au dus, în mod implacabil, către tradițiile românilor, către simbolurile milenare păstrate de un popor cu rădăcinile în Munții Carpați.

Inspirația pentru Coloana Infinitului

De aici și-a luat omul Brâncuși inspirația, aici a descoperit simbolul precreștin al stâlpului funerar, cel ce avea să renască sub forma Coloanei Infinitului. Cu o înălțime de aproape 30m, Coloana Recunoștinței fără Sfârșit, cum a fost denumită inițial, s-a fixat definitiv ăn pământul țării la 27 octombrie 1938, fiind în acest moment unul dintre monumentele artisitice importante ale planetei.

Film realizat cu suportul www.autototal.ro de Daniel Roxin

Puțini știu că semnificațiile Coloanei Infinitului ar trebui căutate cu mult timp înainte de geto-daci…

E uimitor să descoperim că tradiția precreștină a stâlpului funerar care a inspirat Coloana Infinitului, încă se păstrează vie în Transilvania, după mii de ani. Forța tradiției face ca astăzi, să descoperim în cimitirul creștin ortodox al satului Loman din județul Alba, peste 50 de stâlpi funerari cu origini precreștine. Ceea ce surpinde cel mai mult este faptul că există morminte fără cruci, doar cu stâlpi funerari, și că familiile de aici păstrează și acum această tradiție de înmormântare.

Printre stâlpii funerari pe care i-am cercetat în cimitirul din satul Loman am descoperit cu uimire unul aproape identic cu opera lui Brâncuși. Să se fi inspirat marele sculptor și de aici, după cum spun oamenii locului?

Înălțându-se spre cer, ca o scară pentru sufletul plecat din această lume, stâlpul funerar, transformat de Brâncuși în Coloană a Infinitului, ne vorbește despre veșnicia sufletului, cea în care au crezut și geto-dacii!

Urmărește-ne pe:

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinyoutube

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *