Dealul Cetății Devei

Descoperă flora și fauna de pe Dealul Cetății Devei

Distribuie prietenilor

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin

Bogăția și diversitatea florei din jurul Devei și mai ales de pe Dealul Cetății, face ca ea să fie considerată cea mai frumoasă floră din Transilvania, precum și un obiect de cercetare și admirație a numeroși botaniști. In general, ea aparține tipului de floră ardeleană, dar poate fi semnalată și penetratia florei de tip bănățean și de tipul câmpiei tisene. Aici sunt cunoscute aproape jumătate din speciile plantelor fanerogame din Transilvania, dar se remarcă și specii de floră mediteraneană, balcanică, orientală din Crimeea sau Asia Mică, precum și specii rare sau unice.Pot fi găsite circa 1200 de fanerogame, peste 15 criptogame vasculare, 217 briofite și circa 100 de ciuperci și alge. La Deva se pot vedea încă frumoase păduri de deal, din etajul stejarului în amestec cu al fagului. In ele predomină lemnul de fag (Fagus sylvatica), stejar (Q.robur), gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula verrucosa), dar se găsește și paltin, frasin, ulm, arțar, plop, tei, salcâm, nuc, cireși sălbatici, liliac. De asemena, se găsesc rugi de zmeură (Rubus idaeus), mure (Rubus sulcatus), soc (Sambucus racemosa), tufărișuri de alune (Corylus avellana), arbuști de păducel, corn, măceș, lemn câinesc, afini și altele. Astfel de păduri de deal sunt pădurile Finicuri, Jepi, Luzan, pădurea de la Piatra Colț și de pe dealurile Decebal și Nucet, vizibile din oraș și usor accesibile.

Flora și Fauna pe Dealul Cetății Devei

Alături de floră, fauna completează în mod desăvârșit biodiversitatea ecosistemului natural din zona orașului Deva. Astfel, pe cetate se găsesc numeroase specii de mamifere printre care jderul de copac (Martes martes) și veverița (Sciurus vulgaris).

dealul cetatii devei

Pe cetate trăiește și vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes) specie rară și strict protejată prin lege în întreaga lume. Pe lângă vipera cu corn, în zonă se mai găsește și vipera comună cunoscută și sub denumirile de vipera neagră (Vipera berus berus). Dintre păsări putem aminti: mierla (Turdus merula), potârnichile (Perdix perdix), rața sălbatică ( Anas plathynchos), porumbei sălbatici, prepelițe, uliu, ciori, coțofene, bufnițe, vrăbii, cuci, coțofene, pițigoi, ciocănitori, ciocârlii, privighetori, rândunici, grauri. Găinușa de alun (Tetrastes bonasia), pasăre rară ocrotită prin lege a fost și ea semnalată pe valea Mureșului în zona Devei. Primăvara și vara, pajiștile și dealurile sunt animate de numeroase specii de fluturi: (Lahiclides podalirius, Gonepteryx rhamni) greieri, cosași și alte insecte.

Pentru o mai bună documentare în ceea ce privește flora și fauna din zona orașului Deva, puteți vizita Secția de Stiințe Naturale a Muzeului Civilizației Dacice și Romane, înființată în 1966 într-o clădire anexă a Palatului Magna Curia.

Secția de Stiințe Naturale este amenajată sub forma a două expoziții permanente unde puteți găsi atât informații despre floră și faună, cât și o serie de colecții botanice (10511 coli herbar), entomologice (4400 exemplare), de păsări (665 exemplare), de mamifere (201 exemplare), de pești (163 exemplare), de reptile (2103 exemplare), de moluște actuale (2476 exemplare).

Vipera cu corn

Vipera ammodytes ammodytes este o specie de proveniență mediteraneană și se găsește la noi în Munții Banatului, sudul Apusenilor, vestul Retezatului, Depresiunea Cernei, Cetatea Devei, Porțile de Fier și izolat în Brașov.

vipera cu corn dealul cetatii devei beready.ro

Specie considerată acum amenințată și strict protejată, a fost ucisă în proporții tulburătoare deoarece au fost considerate dăunatoare și periculoase. Totodată au fost colectate ilegal de către “herpetologi amatori” cu scopul de a fi vândute sau ținute în captivitate, sau de către oameni ce doreau să se îmbogățească din afacerile cu venin de viperă.

Vipera cu corn preferă un habitat uscat, grohotișuri, stancarii, liziere de păduri dar de obicei în apropierea unei surse de apă.

Pot fi deseori văzute însorindu-se pe stâncile de pe malurile Cernei, Nerei sau a unora din afluenții lor. Șarpe de talie mai mare decât specia prezentată precedent, masculii au atins lungimi de 1,20 m., dar nu depășesc de obicei 90 cm. Femelele sunt puțin mai mici în acest caz. Au corpul scurt și îndesat, mai masiv decât al viperei comune și se mișcă mai încet fiind mult mai ușor de prins.
Coloritul este asemanator cu cel al viperei comune, masculii fiind de obicei un crem deschis, sau gri cu o banda în zig-zag neagra, ce contrasteaza puternic cu fundalul. Femelele sunt de un brun sau cafeniu deschis, cu zig-zag-ul roșcat, fiind mai neclar.
La aceasta specie nu mai apar varietati de culoare cum ar fi indivizi melanici, probabil datorită faptului că sunt mai termofile decat viperele comune, și nefiind întâlnite în zone reci nu au nevoie să capteze mai multă căldură prin culoare închisă.
O altă trăsătură caracteristică a viperei cu corn este desigur cornul, de pe vârful botului, format din 2-4 solzi, care servește la imitarea mai reușită a mediului pentru ca șarpele să rămână nedetectat de către pradă sau prădător.
În țara noastră, conform Legii 462/2001 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este INTERZISĂ: deținerea, capturarea, molestarea sau uciderea exemplarelor ce aparțin acestei specii.

Sursa: © devaturism.ro

Urmărește-ne pe:

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinyoutube

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *