Biserici și mănăstiri în municipiul Târgoviște

Descriere, câteva imagini și adresa cu localizare pe hartă.

Distribuie prietenilor

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin

1. COMPLEXUL MONUMENTAL „STELEA”

Vezi pe hartă:  Str. Stelea, Nr.6

Manastirea SteleaClopotnita

     Ceea ce numim astăzi Ansamblul arhitectural al Mânăstirii Stelea, reprezintă o zonă cu profunde implicaţii în evoluţia urbanistică a oraşului medieval, cu construcţii ridicate pe parcursul mai multor veacuri, ultima, considerată cronologic, fiind ctitorie a lui Vasile Lupu-1645.
Mărginit de Calea Domnească şi la aproximatriv 200m N de Mitropolie, el îşi justifică denumirea de „Ansamblu arhitectural prin însăşi componentele sale: o biserică din secolul al XIV-lea şi una din secolul al XV-lea; turnul clopotniţă, mânăstirea cu biserica din veacul al XVII-lea ridicată de Vasile Lupu, domnul Moldovei.

2. COMPLEXUL MONUMENTAL MITROPOLITAN

Adresa: B-dul Victoriei nr. 1

Mitropolia

     Neagoe Basarab a început să facă această sfântă şi mare Mitropolie, în stilul Sfintei Sofia. La „Curtea de Argeş să fie mânăstire şi arhimăndrie, iar la Târgovişte să fie mitropolie stătătoare”.
Alături de biserică se afla „locuinţa mitropolitului” care era foarte mare şi cu trei curţi.
Important centru cultural şi tipografic, aici au funcţionat atelierele de pictură, o tipografie, Centrul Academic, şcoli. Mitropolia s-a numărat printre puţinele ansambluri arhitecturale din Târgovişte, înconjurat cu ziduri care îi dădeau un caracter distinct şi-l individualizau.
Mitropolia     Terminată în 1933, biserica a fost pictată de Dimitrei Belizarie iar sculptura iconostasului a fost realizată de Pandele Theodorescu.
După amplele lucrări de restaurare a bisericii Mitropoliei, arhiepiscopul Târgoviştei nu poate lăsa lucrarea realizată doar pe jumătate; iar lucrările vor continua.

3. BISERICA ALBA

Vezi pe hartă:  Str. Calea Domnească nr 287

     Construcţia aparţine sfârşitul secolului XVI şi începutul secolului următor.Biserica a suferit transformări neesenţiale.
Biserica este de dimensiuni modeste, caracterizată prin dimensiuni modeste, modificat şi extins, pronaos, naos şi altar.
Exteriorul este împărţit de un brâu în 2 registre, partea superioară fiind împodobită de panouri şi medalioane pictate probabil de Pană Hagi Avram(1885).
Pictura a fost realizată de P.A.Piskariov şi de fiica sa Ana (1932).

4. BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE SIMULEASA”

Vezi pe hartă:  Str. N. Filipescu nr.75

     Realizată în plan trilobat, biserica a fost compusă iniţial din pronaos, naos şi altar, căruia i s-a adăugat în 1800 un pridvor.
Pronaosul adăugit, boltit cu o calotă semicirculară, este continuat cu naod pe care s-a supraânălţat o calotă, tamburul unei turle.
Absida altarului este semicirculară la interior şi poligonală la estrerior. Decoraţia exterioară păstrată numai în parte, este împărţită în două registre egale, de către un brâu prifilat, cel inferior păstrând arcurile originale.
Pictura bisericii aparţine lui Pană Hagi Avram.

5. BISERICA „STOLNICULUI”

Vezi pe hartă:  Str. Stolnicul Constantin Cantacuzino nr.4

Biserica Stolnicului

     A fost construită în 1705, refăcută mai apoi de Răducanu Dudău.
Palatul individual a fost dreptunghiular, compus din pridvor, naos şi absida altarului. Pronaosul era boltit prin 2 calote susţinute de arce pe console care susţineau 2 turle mici. Naosul de formă pătrată, nu mai păstrază boltirea iniţială, care susţine o cupolă suprainălţată. Altarul este poligonal la exterior şi circular la interior.
Pictura bisericii datează din 1925 de meşterul Pavel Ionescu. Monumentul mai păstrează la exterior medalioane de pictură realizate în secolul al-XIX-lea.
Arhitectura monumentului, mica expoziţie amenajată în biserică cuprinde icoane, cărţi, obiecte de cult, a fost fondată în 1849.

6. BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE ANDRONEŞTI”

Vezi pe hartă; Str. Poet Grigore Alexandrescu nr. 46

     Realizată în 1527 de Manea Pusanu, mare vornic al cancelariei domneşti în timpul lui Radu de la Afumaţi.
Se fac transformări importante în 1653 de Matei Basarab şi soţia sa Elena.
Pictura a fost realizată în 1813.
Dintre vechile icoane împărăteşti din pridvor se distinge cea care înfăţişează pe Arhanghelul Mihail, redat în tonalităţi calde, cu degradări fine, icoana ce aminteşte de pictura veneto-cretană dar execuţia este realizată de tradiţia locală.
Demne de remarcat sunt şi icoana Sf. Haralambie, realizată de Nicolae şi Bănică, zugravi din Săteni, candela de argint făcută din iniţiativa domnului Filip Dumitru, cărţi vechi cu interesante însemnări despre istoria oraşului Târgovişte.

7. BISERICA „SFINȚII VOIEVOZI”

Vezi pe hartă:  Str. Ion Heliade Rădulescu nr. 14

     Biserica este menţionată în documente în 1615.
A fost refăcută în 1767 de Bădica Logofătul, pictura a fost realizată în 1849 de Avram, Sache şi Pârvu, zugravi din Târgovişte.
De remarcat sunt arhitectura monumentului, pietrele de mormânt, realizate cu chenar şi decor floral, icoanele din 1820 realizate de „Nicolae şi Bănică zugravi ot Săteni”, cărţi religioase din secolele XVII-XIX cu interesante însemnări.

8. BISERICA „SFÂNTUL GHEORGHE”

Vezi pe hartă:  Str. Suseni nr. 2

     Biserica a fost construită de Neagoe Basarab în anul 1517.
Astăzi se mai păstrează puţine elemente arhitecturale în pronaos şi altar, pridvorul şi absidele pronaosului fiind adăugate în 1862. Pictura a fost actualizată în 1862.

9. BISERICA „CREȚULESCU”

Vezi pe hartă:  Str. Lalelelor nr.8

     Ctitorită de Dragomir din Plăviceni în 1638-1640.
A fost refăcută între 1757 şi 1863, din iniţiativa boierilor Creţulescu.
Edificiul prezintă o particularitate aparte printre monumentele de arhitectură ecleziastică prin faptul că foloseşte multe elemente de arhitectură gotică,preluate de la vechea biserică catolică din apropiere (portal, ancadramente).
Pictura a fost executată în anul 1863 într-o manieră academistă, unde se disting portretele ctitoriilor din familia Creţulescu.

10. BISERICA „SFINȚII ÎMPĂRAȚI”

Vezi pe hartă:  Str. Constantin Brâncoveanu nr.7

Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena

     Construită de Matei Basarab şi soţia sa Elina, biserica este în formă de navă şi este compusă din pronaos, naos şi altar şi ocupă un loc important în istoria arhitecturii munteneşti.
Contraforţii, ancadramentele uşii şi ferestrelor, bazele stelare ale turlelor, sunt inspirate de meşteri moldoveni, toate însă integrate complexului muntenesc.
Pictura a fost realizată de Matei Basarab dar noii ctitori au zugrăvit-o de altcineva.
În interior există picturi ale domnului Matei Basarab şi doamna Elina, familia Frumuşica, interesantă imagine de epocă.

11. BISERICA „BUZINCA”

Vezi pe hartă:  Str. Bărăţiei nr. 13

     Monumentul a fost „zidit din temelie…..din porunca şi cu cheltuiala” lui Dumitru Buzinca în anul 1639″.
Potrivit tradiţiei, prima pictură a bisericii a fost realizată de echipa de zugravi ce a pictat în 1698 Biserica Domnească, echipa condusă de Constantin Zugravul.
De remarcat sunt arhitectura monumentului, icoanele din 1817,1865, realizate de meşterii locali care evidenţiază forţa şcolii de pictură din secolul trecut de la Târgoviţte, piatra de mormînt din 1654.

12. BISERICA LEMNULUI

Vezi pe hartă:  Str. Maior Brezişeanu Eugen nr. 22

     Construită în locul unei biserici de lemn în 1842, a fost refăcută în 1864-1865 la acoperiş şi zugrăveală
Pictura a fost realizată în 1865.
Monumentul funerar cu îngeri este realizat la mijlocul secolului XX.

13. BISERICA „SFÎNTUL IOAN BOTEZĂTORUL”

Str. Justiţiei nr. 6

Biserica Sf.Ioan Botezatorul

     Biserica a fost construită la sfârşitul secolului al XVII-lea de membrii familiei Greceanu. Ruinată la sfârşitul secolului XX, biserica a fost restaurată în 1972.
Planul bisericii este de formă dreptunghiulară şi cuprinde naosul şi absida altarului. În momentul reparaţiilor i s-a adăugat un pridvor, susţinut de stâlpi circulari din cărămidă.
Pictura a fost realizată iniţial de Ioan şi Constantin Zugravul, pictorul epocii brâncoveneşti.

14. BISERICA TÂRGULUI

Vezi pe hartă:  Str. Ion Heliade Rădulescu nr.2

Biserica Târgului

     Biserica a fost sfinţită în 1654 de Udrişte Năsturel.
Planul bisericii Târgului se înscrie în mod novator pe cel al mânăstirii Dealu. Naosul este trilobat, rezolvat structural în maniera monumentelor de tip Cozia. Pronaosul este separat de naos prin trei arcade pe 2 stâlpi, este acoperit cu două calote şi 2 turle mici fiind cel mai vechi sistem de acoperire cunoscut de acest tip. Pridvorul este prevăzut cu o boltă în semicilindru, susţinută de 8 arce sprijinite pe stâlpi de zid octogonali.
Decoraţia exterioară este sgrafitată şi apoi zugrăvită pe tencuială, în benzi bicolore, roşii şi albe, modalitate prezentă şi la palatul domnesc restaurat de Matei Basarab.
Ctitoria conservă pietrele de mormânt ale lui oprea şi Paraschiv, fii lui Radu căpitanul, ispravnicul lăcaşului, prima fiind încastrată în zidul de sud al edificiului.

15. BISERICA „GEARTOGLU”

Vezi pe hartă:  Str. Stelea

Biserica Sf.Nicolae Geartoglu

     Lăcaşul s-a aflat până de curând în plin proces de restaurare. Edificat peste o biserică de lemn de la sfârşitul secolului al XIV-lea, se poate afirma că partea de răsărit a fost realizată în secolul al XVI-lea, completată spre V cu turnul-clopotniţă.
Planul construcţiei este un dreptunghi alungit cu absida poligonală şi turn clopotniţă pe pronaos. În secolul al XVIII-lea, zidul despărţitor dintre naos şi pronaos a fost mutat spre V, pentru lărgirea naosului. Ferestrele bifore, bolta semicilindrică transversală de sub turn, decoraţia faţadei vestice cu şase firide terminate în arc frânt şi cele opt contraforturi ce sprijineau zidurile, aparţin unei etape de construcţie din secolul al XVII-lea, atestată şi de pisania dispărută.

16. BISERICA „SF. ATANASIE ȘI CHIRIL”

Vezi pe hartă:  Str. Cetăţii nr.2

Biserica Sfintii Atanasie si Chiril

     Mitropolitul Theodosie a construit o primă biserică de lemn, refăcută de fraţii Badea şi Iordache Văcărescu în august 1768.
A fost refăcută în 1938 când i s-a dărâmat turla.
Planul dreptunghiular, sub formă de navă este de proporţii modeste şi cuprinde pronaos, naos şi altar. La exterior un brâu de cărămidă împarte faţadele în 2 registre relativ egale.
Pictura bisericii a fost realizată în 1768 – o frescă de calitate.

17. BISERICA „OBORUL VECHI”

Vezi pe hartă:  Str. Calea Câmpulung nr.64
Biserica a fost construită în 1833 de către mahalagii din Târgul de Afară si refăcută în 1870, 1936, 1983.
Pictura a fost realizată în 1983 şi este ca „un ou încondeiat”.

18. COMPLEXUL MONUMENTAL MĂNĂSTIREA DEALU

Manastirea Dealu

     Compexul arhitectonic de la Dealu este compus din:
– biserica mânăstirii
– turnul clopotniţă
– paraclisul
– corpul chiliilor cu logia
La 17 noiembrie 1431, voievodul Alexandru Aldea dăruia satelor Alexeni şi Răzvad, pentru pomenirea tatălui său, „mânăstirea de la Dealu”.
În locul vechii biserici, Radu cel Mare a început să zidească mânăstirea şi a fost sfinţită în 1501.
Biserica a suferit jafuri şi distrugeri din partea armatei lui Gabriel Bathory şi a trupelor habsburgice.
Reparaţii noi a iniţiat Dionisie Lupu în 1801.
Manastirea Dealu     Biserica mânăstirii a fost zugrăvită din iniţiativa lui Neagoe Basarab, cu „văpsele şi cu aur”.
Planul bisericii este trilobat şi este compus din pronaos, naos şi absida altarului, meşterii reuşind soluţii interesante şi novatoare faţă de tipul iniţial. Pronaosul este împărţit în 2 travei inegale, care nu se găsesc în structura altor biserici; acestea susţin cele 2 turle mici.
Naosul are iconostasul din lemn de păr sălbatic din 1956.
Decoraţia bisericii este împărţită în 2 registre de către un brâu orizontal, împodobite cu arcade oarbe. Această decoraţie se întâlneşte pe peretele de V ce încadrează intrarea, pisania şi cele 7 rozete traforate, prezente în registrul superior.
Turlele pronaosului şi cea a naosului sunt bogat împodobite cu motive sculptate, ce conturează un detaliu de decoraţie, care a primit numele de „motivul Dealu”. Meşterii au folosit o nouă concepţie decorativă, ce a influenţat puternic arhitectura monumentelor construite ulterior.
Mânăstirea Dealu a fost puternic centru de răspândire a culturii prin cărţi scrise de călugării caligrafi. La Mânăstirea Dealu a fost instalată cea dintâi tiparniţă din Ţările Române.
Curtea interioara a Manastirii Dealu     În expoziţia aflată într-o sală de pe latura de V a chiliilor se remarcă, printre alte piese, crucifixul din lemn de chiparos, sculptat şi ferecat în argint, donat de Matei Basarab, precum şi icoane pe lemn datând din secolul al XVII-lea.
Pronaosul adăposteşte mormintele voievozilor de la Târgovişte: Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad cel Tânăr, Vlad Înecatul, Pătraşcu cel Bun, Radu Bădica precum şi mormântul capului domnitorului Mihai Viteazu.
Mânăstirea Dealu a fost loc de pelerinaj, unde poporul român venit să se regăsească şi să preia din energiile înaintaşilor în momente de restrişte şi mai mari încercări, a reuşit să găsească mai uşor calea spre înfăptuirea României Mari.
Clădirile mânăstirii au găzduit şcoala divizionară de ofiţeri, Şcoala Copiilor de trupă, Liceul Militar „Nicolae Filipescu”.
Sursa – Autor © Ema Morosanu

 

Urmărește-ne pe:

Facebooktwittergoogle_pluslinkedinyoutube

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *